UNITARIANÍSM s. n. doctrină creștină reformată apărută în sec. XVI în diferite țări europene, care nu recunoaște decât o singură persoană în Dumnezeu; unitarism. (după fr. unitarisme) Vezi definitia »

FOTOTROPÍSM s. n. 1. schimbare a culorii unui compus cristalizat în contact cu lumina pe care o absoarbe; fototropie. 2. heliotropism. (< fr. phototropisme, germ. Phototropismus) Vezi definitia »

PICARÍSM s. n. tendință în literatura spaniolă de a zugrăvi personaje ca aventurieri, cerșetori, intriganți, declasați etc. (< fr. picarisme) Vezi definitia »

EMPIRIOCRITICÍSM s. n. curent filozofic pozitivist care rupea experiența, de materie și concepea lumea ca un simplu complex de senzații, negând existența obiectivă a realității lumii; machism. (< rus. empiriokritițizm) Vezi definitia »

CAFEÍSM s.n. Intoxicație provocată de abuzul de cafea. [< fr. caféisme]. Vezi definitia »