Definita cuvantului runc
RUNC, rúncuri, s. n. Loc despădurit sau lăzuit întrebuințat ca pășune sau ogor; poiană în pădure la munte, curătură (1). (din lat. runcus; cf. lat. runcatio) [def. DLRLC]
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu runc
șprunc, s.n. (reg.) avânt, elan. Vezi definitia »
AEROTÁNC s.n. Construcție pentru epurarea biologică a apelor de canalizare. [Cf. engl. aerotank]. Vezi definitia »
FLANC2 s.n. v. flan. Vezi definitia »
jmwhhxvhevtnfynylfnkzabwthbync Vezi definitia »
BANC1, bancuri, s. n. 1. Îngrămădire de nisip, de pietriș sau de nămol formată pe fundul mărilor sau al fluviilor, ajungând uneori până la suprafața apei. 2. Cârd mare de pești marini. – Fr. banc. Vezi definitia »