GRĂMĂJÚIE, grămăjui, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui grămadă (1); grămăjoară. [Pr.: -ju-ie] – Grămadă + suf. -uie. Vezi definitia »

CARTOGRAFÍE s. f. 1. disciplină care studiază metodele și procedeele de a întocmi hărți și planuri topografice. 2. metodă de înregistrare a prezenței, frecvenței etc. unui fenomen, prin cartograme și hărți. 3. (med.) reprezentare ecografică a potențialelor electrice ale corpului. (< fr. cartographie) Vezi definitia »

FARMACODINAMÍE s. f. ramură a farmacologiei care studiază acțiunea exercitată de medicamente asupra organismului. (< fr. pharmacodynamie) Vezi definitia »

TRADÚCȚIE, traducții, s. f. (Înv.) Traducere. – Din fr. traduction, lat. traductio. Vezi definitia »

-ARTRÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „(în legătură cu o) articulație”, „încheietură”. [Gen. -iei. / < fr. -arthrie]. Vezi definitia »