MOLÓN, moloane, s. n. Bloc de piatră naturală prelucrat pe fețele vizibile, folosit în zidărie. – Din fr. moellon. Vezi definitia »

BIÓN s.m. (Biol.) Organism individual, vegetal sau animal. [Pron. bi-on. / < fr. bion, cf. gr. bios – viață, on – ființă]. Vezi definitia »

POANSÓN s. n. 1. matriță pentru decupare, îndoire, ambutisare etc. prin deformare plastică. ◊ bucată de oțel pe care se gravează literele în relief și cu care se bat matrițele pentru caractere tipografice. 2. unealtă de oțel cu vârful gravat, pentru marcat, ștanțat etc. 3. unealtă cilindrică de os ascuțită la vârf, cu care se dă formă rotundă unor puncte de broderie cu găuri. (< fr. poinșon) Vezi definitia »

ELECTROFÓN s.n. Aparat care reproduce vocea și sunetele înregistrate pe un disc prin procedee electromecanice; picup, patefon electric. [< fr. électrophone]. Vezi definitia »

samólodon s.n. (înv.) ulei de susan. Vezi definitia »