Definita cuvantului ambulatoriu
AMBULATÓRIU, -IE adj. Care umblă, merge; fără loc stabil, mișcător. ♦ (zool.; despre organe) Care servește la mers. ♦ (despre tratamente) Care nu necesită spitalizare. // s.n. Dispensar pentru consultații și tratamente medicale. [Var. ambulator, -oare adj. / < lat. ambulatorius, cf. fr. ambulatoire].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ambulatoriu
ARPÉGIU s.n. Acord melodic constând din înlănțuirea treptelor principale dintr-o gamă. [Pron. -giu. / < it. arpeggio]. Vezi definitia »
SÉDIU s.n. Loc, clădire unde funcționează de obicei o instituție publică sau o organizație de masă. ♦ (Fig.) Centru, focar. [Pron. -diu. / < it. sedio]. Vezi definitia »
CALAMBÚRGÍU, -ÍE, calamburgii, s. m. și f. (Fam.) Autor de calambururi; (rar) calamburist. – Calambur + suf. -giu. Vezi definitia »
MEHTUPCÍU, mehtupcii, s. m. (Turcism înv.) Funcționar într-o cancelarie domnească. – Din tc. mektupçu. Vezi definitia »
ACCESÓRIU, -IE adj. Care însoțește un element principal, fiind dependent de acesta. ♦ (s.n.; la pl.) Piese anexe ale unei mașini etc. [Cf. lat. accessorius, fr. accessoire]. Vezi definitia »