APELATÍV, -Ă adj., s. n. (substantiv) comun; nume calificativ. (< fr. appellatif, lat. appellativus) Vezi definitia »

FOTOEMISÍV, -Ă adj. (despre substanțe, corpuri) care emite electroni sub acțiunea luminii. (< fr. photoémissif) Vezi definitia »

AMPLIFICATÍV, -Ă adj. amplificator; augmentativ. (< fr. amplificatif) Vezi definitia »

NAÍV, -Ă adj. 1. Simplu, încrezător; candid; sincer, neprefăcut. ◊ Artă naivă = artă cu trăsături artizanale și populare, caracterizată prin enumerarea și descrierea minuțioasă, intuitivă a lucrurilor, ființelor etc., așa cum se impun ele atenției imediate a artistului. 2. (Peior.) Simplist, prostuț; copilăresc. // s.m.pl. Pictori care ignorează perspectiva, legile proporțiilor și ale compoziției etc. [Pron. na-iv. / < fr. naïf, cf. lat. nativus – natural, înnăscut]. Vezi definitia »

INTRODUCTÍV, -Ă, introductivi, -e, adj. Care servește ca introducere; de (la) început. – Din fr. introductif. Vezi definitia »