Definita cuvantului proptire
PROPTÍRE, proptiri, s. f. Acțiunea de a (se) propti și rezultatul ei. – V. propti.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu proptire
mălai-mare expr. bărbat lipsit de dinamism și personalitate; bleg. Vezi definitia »
AUTODIRIJÁRE s. f. dirijare a unei rachete, a unui avion cu ajutorul unor aparate și dispozitive instalate la bord. (< auto2 + dirijare) Vezi definitia »
GRANDOARE s. f. Însușirea de a fi grandios; mĂ?reție; strĂ?lucire, splendoare. -Din fr. Grandeur Vezi definitia »
DERUTÁRE s.f. Acțiunea de a deruta și rezultatul ei. [< deruta]. Vezi definitia »
RUMEGÁRE, rumegări, s. f. Acțiunea de a rumega și rezultatul ei. – V. rumega. Vezi definitia »