SPERIÁ, spérii, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) umple de frică, de spaimă; a (se) înspăimânta, a (se) înfricoșa. ◊ Expr. (Refl.) Se sperie și de umbra lui, se spune despre o ființă foarte fricoasă. 2. Tranz. A face ca o ființă sau un grup de ființe să se înfricoșeze (de o mișcare ori de o apariție bruscă și neașteptată) și să fugă; p. restr. a stârni un animal din culcuș. ◊ Expr. A-și speria (sau a-i speria cuiva) somnul = a rămâne (sau a face să rămână) treaz, a nu mai putea (sau a face să nu mai poată) adormi. 3. Tranz. (Fam.) A uimi (prin splendoare, frumusețe, calități). ◊ Loc. adj. și adv. De speriat = ieșit din comun, uimitor; extraordinar. [Pr.: -ri-a] – Lat. *expavorere (< pavor). Vezi definitia »

HATÉRIA s.f. Reptilă cu corpul și capul acoperite cu solzi cornoși, care trăiește în Noua Zeelandă în vizuini și duce o viață nocturnă. [ < fr. hattéria, în DO hatteria]. Vezi definitia »

LICHEFIÁ, lichefiez, vb. I. Tranz. A face să devină lichid, a trece un corp gazos în stare lichidă. ◊ Refl. Gazul metan se lichefiază. [Pr.: -fi-a] – Din fr. liquéfier. Vezi definitia »

MÁRCIA s. n. (muz.) marș. (< it. marcia) Vezi definitia »

MIA, miele, s. f. 1. Puiul de sex feminin al oii; oaie tânără. 2. (În forma mială) Arșic de miel. [Var.: (2) miálă s. f.] – Lat. agnella. Vezi definitia »