ETÉRIC, -Ă, eterici, -ce, adj. 1. Care are proprietăți asemănătoare eterului (1). ◊ Ulei eteric = substanță uleioasă, volatilă, cu miros puternic, care se extrage din florile, fructele sau frunzele plantelor parfumate și care se folosește în industria parfumurilor și în cea alimentară. 2. Fig. Subtil, fin; inconsistent. – Din germ. ätherisch. Vezi definitia »

CUÁNTIC, -Ă adj. referitor la cuantă. ♦ număr ~ = fiecare dintre cele patru numere care definesc starea electronilor unui atom; mecanică ~ă (și s. f.) = ramură a fizicii teoretice care studiază legile mișcării la scară (sub)atomică; chimie ~ă = ramură a chimiei care studiază natura legăturii chimice și mecanismele de reacție pe baza legilor și principiilor mecanicii cuantice. (< fr. quantique) Vezi definitia »

ANÓDIC, -Ă adj. Referitor la anod. [< fr. anodique]. Vezi definitia »

PÍTIC¹, pitice, adj. (În sintagma) Jocuri pitice = jocuri care aveau loc din patru în patru ani la Delfi, în Grecia antică, în cinstea zeului Apolo. – Din fr. [jeux] pythiques. Vezi definitia »

BELETRÍSTIC, -Ă I. adj. care aparține beletristicii. II. s. f. literatura artistică. (< germ. belletristisch, /II/ Belletristik) Vezi definitia »