HÍFĂ s. f. filament care formează aparatul vegetativ (miceliul) ciupercilor. (< fr. hyphe) Vezi definitia »

olováncă s.f. (reg.) oală foarte mare. Vezi definitia »

a face cale întoarsă expr. a reveni la punctul de pornire, a se înapoia, a se întoarce. Vezi definitia »

NÉUMĂ, neume, s. f. Semn de notație muzicală fără portativ, folosit în evul mediu în cântarea liturgică. ♦ Parte dintr-o frază muzicală religioasă care constă în prelungirea melodiei pe ultima silabă a unui cuvânt sau care se executa fără cuvinte, prin vocalizare. – Din fr. neume. Vezi definitia »

BALÍZĂ s.f. Semnal, geamandură care arată locurile primejdioase pentru navigație. ♦ Reper, indicator al poziției unui punct topografic. ♦ Indicator, semnal care arată prezența unui obstacol, a unui accident de teren etc. [< fr. balise]. Vezi definitia »