Definita cuvantului aprecație
APRECÁȚIE s.f. (Lit.) Formulă de încheiere. [Gen. -iei. / < lat. apprecatio < apprecor – a ruga].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu aprecație
TIRIGÍE, s. f. v. tirighie. Vezi definitia »
HIPOESTEZÍE s.f. Sensibilitate scăzută a unui organ de simț. [Pron. -po-es-, gen. -iei. / < fr. hypoesthésie, cf. gr. hypo – sub, aisthesis – simțire]. Vezi definitia »
METAPLAZÍE, metaplazii, s. f. (Med.) Proces de transformare a unui țesut diferențiat într-un țesut cu o altă structură morfologică. – Din fr. métaplasie. Vezi definitia »
VENTRICULOGRAFÍE, ventriculografii, s. f. (Med.) Radiografie a ventriculilor cerebrali sau ai inimii. – Din fr. ventriculographie. Vezi definitia »
țepărúie, țepărúi, s.f. (reg.) 1. băț de lemn ascuțit; par. 2. ghimpe, țeapă. Vezi definitia »