ablațiúne s. f. 1. îndepărtare chirurgicală din corpul uman (o tumoare, un calcul, un organ bolnav); exereză, extirpare. 2. transportare a materialelor rezultate din dezagregarea rocilor. ♦ reducere a masei unui ghețar sau a zăpezii prin topire și evaporare. 3. fenomen fizic în urma căruia un meteorit, satelit etc., pierde din substanță datorită încălzirii sale până la incandescență. (< fr. ablation, lat. ablatio) Vezi definitia »

INUNDAȚIÚNE s.f. v. inundație. Vezi definitia »

GESTAȚIÚNE s.f. v. gestație. Vezi definitia »

LASITÚDINE s.f. Oboseală, plictiseală. ♦ (Fig.) Dezgust. [Cf. fr. lassitude]. Vezi definitia »

EXPULSIÚNE s.f. v. expulsie. Vezi definitia »