NEMIJLOCÍT, -Ă, nemijlociți, -te, adj., adv. (Care se face) fără mijlocirea vreunei persoane, fără interpunerea vreunei fapte, întâmplări etc. din afară, pe o cale neocolită, direct. – Ne- + mijlocit. Vezi definitia »

MEGACARIOCÍT s. n. celulă uriașă a măduvei roșii din os, a cărei citoplasmă se fragmentează, în plăcuțele sangvine. (< fr. mégacaryocyte) Vezi definitia »

SCURTCIRCUÍT s. n. 1. legătură electrică cu rezistență aproape nulă stabilită între două puncte ale unei rețele sau instalații ce au o rezistență foarte mică. 2. întrerupere accidentală a curentului electric într-o rețea sau instalație. (după fr. court-circuit) Vezi definitia »

Folosit mai ales la plural ca denumire a unui popor din antichitate Vezi definitia »

METEORÍT s. m. corp mineral sau metalic care cade pe pământ din spațiul cosmic. (< fr. météorite) Vezi definitia »