POLIGONOMETRÍE s. f. Ridicare topografică prin utilizarea unor rețele de poligoane închise, pe care se sprijină ridicările de detaliu pentru planimetria unei porțiuni mici de teren; poligonație. – Din fr. polygonométrie. Vezi definitia »

FANTEZÍE, fantezii, s. f. 1. Capacitate omenească de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepțiilor, a reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior; p. ext. imagine produsă de această facultate; imaginație; reverie. ♦ Spec. Imaginație specifică unui creator (în artă, literatură, știință etc.). ♦ Produs al imaginației; plăsmuire, născocire. 2. Gust, înclinare, dorință ieșită din comun, ciudată (a cuiva). 3. Compoziție muzicală instrumentală de formă liberă, având un caracter de improvizație și de virtuozitate. [Var.: (rar) fantasíe, fantazíe s. f.] – Din fr. fantaisie. Vezi definitia »

CLINOFILÍE s. f. tendință de a sta în permanență culcat. (< fr. clinophilie) Vezi definitia »

EMITROPÍE s. f. (min.) grupare regulată, uniformă a cristalelor identice. (< fr. hémitropie) Vezi definitia »

HIPOCLORURÍE s. f. diminuare a cantității de cloruri eliminate prin urină. (< fr. hypochlorurie) Vezi definitia »