Definita cuvantului aulă
ÁULĂ s.f. 1. (Ant.) Curte în fața locuințelor importante, în jurul căreia se grupau dependințele. 2. Sală mare de festivități (aflată mai ales în incinta unei instituții de învățământ). 3. (În orânduirea feudală) curte domnească sau împărătească. [Pron. a-u-. / < lat. aula, cf. germ. Aula].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu aulă
RIGLĂ, rigle, s.f. Piesă de secțiune dreptunghiulară având grosimea între 40 mm și 100 mm și lățimea cât dublul grosimii (sin. cusac, căprior). Este folosită atât ca element component al șarpantei, cât și ca material de tâmplarie pentru executarea tocurilor (ramelor fixe) de uși și ferestre, în construcția mobilierului etc. Vezi definitia »
AGÁVĂ, agave, s. f. Nume dat mai multor plante ornamentale, cu frunze lungi până la 2 m, late și groase, cu spini pe margini, originare din America (Agave); din fibrele frunzelor uneia dintre specii (Agave americana) se fac frânghii și diferite țesături. – Din fr. agave. Vezi definitia »
ARENDĂȘÍȚĂ, arendășițe, s. f. (Rar) Arendășoaică. – Din arendaș + suf. -iță. Vezi definitia »
STIPÉLĂ s.f. (Bot.) Fiecare dintre cele două frunzișoare situate la baza unei frunze, care au rolul de a înveli frunza în mugur; stipul. [< fr. stipelle]. Vezi definitia »
MONONUCLEÁRĂ, mononucleare, s. f. Globulă albă a sângelui cu un singur nucleu. [Pr.: -cle-a-] – Din fr. mononucléaire. Vezi definitia »