Definita cuvantului aulă
ÁULĂ s.f. 1. (Ant.) Curte în fața locuințelor importante, în jurul căreia se grupau dependințele. 2. Sală mare de festivități (aflată mai ales în incinta unei instituții de învățământ). 3. (În orânduirea feudală) curte domnească sau împărătească. [Pron. a-u-. / < lat. aula, cf. germ. Aula].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu aulă
CRIZANTÉMĂ s.f. Plantă decorativă din familia compozeelor, cu flori mari și frumoase de diferite culori, care înflorește toamna târziu. [< fr. chrysanthème, cf. gr. chrysos – aur, anthemon – floare]. Vezi definitia »
BOTRIOCEFALÓZĂ, botriocefaloze, s. f. Boală provocată prin consumul cărnii de pește infestate de botriocefal, caracterizată prin anemie și tulburări digestive. [Pr.: -tri-o-] – Din fr. bothryocéphalose. Vezi definitia »
șoáldă (-de), s. f. – Înșelăciune, vicleșug. Probabil din germ. Schuld „vină”, prin mijlocirea săs. scholt (Lacea, Dacor., III, 745). – Der. șoldiu, adj. (urît, dezagreabil), care a ajuns să se confunde cu șoldiu „deșelat”; șoltic, s. m. (ștrengar, șmecher); șolticărie, s. f. (minciună, înșelătorie). Vezi definitia »
VULVO-VAGINÍTĂ s.f. Inflamație a vulvei și a vaginului. [Cf. fr. vulvo-vaginite, germ. Vulvovaginitis]. Vezi definitia »
PRĂSTĂVÁLĂ s. f. (Reg., în expr.) De-a prăstăvala = rostogolindu-se peste cap; de-a berbeleacul. – Postverbal al lui prăstăvăli. Vezi definitia »