Definita cuvantului aulă
ÁULĂ s.f. 1. (Ant.) Curte în fața locuințelor importante, în jurul căreia se grupau dependințele. 2. Sală mare de festivități (aflată mai ales în incinta unei instituții de învățământ). 3. (În orânduirea feudală) curte domnească sau împărătească. [Pron. a-u-. / < lat. aula, cf. germ. Aula].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu aulă
CĂTĂRĂMÚȚĂ, cătărămuțe, s. f. Diminutiv al lui cataramă. – Cataramă + suf. -uță. Vezi definitia »
CONTINÉNȚĂ, continențe, s. f. Reținere, abstinență, înfrânare; cumpătare. – Din fr. continence, lat. continentia. Vezi definitia »
ENCEFALÓZĂ, encefaloze, s. f. (Med.) Denumire generică pentru o afecțiune cerebrală degenerativă. – Din fr. encéphalose. Vezi definitia »
RÚTĂ2, rúte, s. f. (Bot.) Ruta graveolens. (din lat. ruta, împrumut cultural din sec. al XVII-lea; nu este un cuvânt tradițional și, prob., nici sl. sau magh.) Vezi definitia »
ALIZARÍNĂ s. f. Substanță roșie, extrasă odinioară din rădăcina roibei, azi obținută prin sinteză. – Din fr. alizarine. Vezi definitia »