otíc, otíce, s.n. (pop.) 1. lopățică de curățat pământul de pe brăzdar și cormana plugului. 2. băț lung, bâtă. 3. mertic. 4. doniță. Vezi definitia »

OMOCÉNTRIC, -Ă, omocentrici, -ce, adj. V. homocentric. Vezi definitia »

BORIC (‹ fr.) adj. Acid ~ = substanță chimică, (H₃Bo₃), p. t. aprox. 160ºC, cristalină, albă, fără miros, întrebuințat la emailaj, ca antiseptic în medicină, în industria lumînărilor, în tăbăcărie etc. Vezi definitia »

ERMÉTIC, -Ă adj. 1. care astupă, etanșează perfect. 2. (fig.) greu de înțeles, obscur, impenetrabil. 3. referitor la alchimie. ◊ ezoteric. (< fr. hérmétique) Vezi definitia »

TRÁGIC, -Ă I. adj. 1. referitor la tragedie, cu caracter de tragedie. 2. (fig.) zguduitor, jalnic, funest. ♦ (fam.) care provoacă neplăceri mari; catastrofal. II. s. n. categorie estetică, sentiment de milă și durere inspirat de înfrângerea sau pieirea, în urma unor împrejurări vitrege, a unor eroi, idealuri sau categorii sociale valoroase. ♦ a lua în ~ = a acorda unei întâmplări o gravitate exagerată. III. s. m. autor de tragedii. (< fr. tragique, lat. tragicus) Vezi definitia »