Definita cuvantului autocunoaștere
AUTOCUNOÁȘTERE s.f. Faptul de a se autocunoaște. ♦ Metodă de cunoaștere a propriei persoane, prin introspecție. [< autocunoaște].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu autocunoaștere
CONGLUTINÁRE s. f. (Rar) Acțiunea de a conglutina și rezultatul ei; conglutinație, coagulare. – V. conglutina. Vezi definitia »
AUTODESCRÍERE s.f. Faptul de a se autodescrie. [< autodescrie]. Vezi definitia »
strebucáre, strebucări, s.f. (înv.) erupție. Vezi definitia »
PLIVÍRE, pliviri, s. f. Faptul de a plivi; curățire de buruieni; plivit1. – V. plivi. Vezi definitia »
VOLTOLIZÁRE s.f. Operație prin care unele uleiuri de uns sunt supuse acțiunii unor descărcări electrice de înaltă frecvență și de înaltă tensiune pentru a le îmbunătăți proprietățile de ungere. [După fr. voltolisation]. Vezi definitia »