LIBERALÍSM s.n. 1. Doctrină politică și economică apărută în epoca de ascensiune a burgheziei industriale, când aceasta lupta împotriva aristocrației feudale pentru cucerirea puterii, care tindea să lărgească dreptul de vot și să admită în anumite limite libertăți democratice; 2. Atitudine excesiv tolerantă și binevoitoare față de greșelile altora; împăciuitorism. [< fr. libéralisme]. Vezi definitia »

PERCEPȚIONALÍSM s.n. Percepționism. [Pron. -ți-o-. / < germ. Perzeptionalismus]. Vezi definitia »

MORALÍSM s. n. (Rar) Predominare a moralei într-o doctrină (filozofică). – Din fr. moralisme. Vezi definitia »

SEPARATÍSM s. n. Tendință de separare, de desprindere dintr-un grup social (constituit); izolare, atitudine singuratică. – Din fr. séparatisme. Vezi definitia »

IZOMORFÍSM s.n. Identitate de structură. ♦ (Mat.) Corespondență biunivocă între două mulțimi cu aceeași structură. ♦ Însușire a unor substanțe cu compoziție chimică analoagă de a cristaliza în aceleași forme cristaline; izomorfie. [Var. isomorfism s.n. / < fr. isomorphisme, cf. gr. isos – egal, morphe – formă]. Vezi definitia »