LÓGIC, -Ă I. adj. 1. conform regulilor logicii; rațional; just, întemeiat. 2. circuit ~ = circuit în calculatoarele electronice pentru operații logice elementare. 3. (inform.) schemă ~ă = reprezentare grafică a unui algoritm în vederea programării; logigramă. II. s. f. 1. știință a demonstrației care studiază formele și legile gândirii, ale raționării corecte. ♦ ~ simbolică (sau matematică) = ramură a logicii care folosește în cercetare procedeul logico-matematic; logistică; ă științei = disciplină care cercetează produsele activității științifice; ipoteze, teorii, concepte etc. 2. gândire justă, raționament corect, temeinic. 3. cerință firească, temei, rațiune. (< fr. logique) Vezi definitia »

ANTIROMÁNTIC, -Ă adj., s. m. f. (om) cu spirit practic, realist. (< engl. antiromantic) Vezi definitia »

ANORÉCTIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de anorexie. (< fr. anorectique) Vezi definitia »

PARALÓGIC, -Ă adj. Referitor la paralogie. [< fr. paralogique]. Vezi definitia »

FIZIOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la fiziologie. ◊ Ser fiziologic = lichid preparat steril din apă și sare, cu compoziție asemănătoare serului sanguin, folosit în special pentru injecții. [< fr. physiologique]. Vezi definitia »