BANDÁJ s. n. 1. fașă cu care se leagă o rană, o parte bolnavă a corpului; (p. ext.) pansament. ◊ aparat special pentru a susține o hernie. ◊ fașă cu care boxerii își înfășoară pumnii pe sub mănuși. 2. cerc metalic sau de cauciuc care se montează pe janta unei roți de vehicul. 3. sistem de inele din sârmă cu care se consolidează înfășurările rotoarelor mașinilor electrice. (< fr. bandage) Vezi definitia »

METALIMBÁJ, metalimbaje, s. n. Metalimbă. – Meta- + limbaj (după fr. métalangage). Vezi definitia »

GABIONÁJ s.n. (Rar) Construirea de gabioane. [Pron. -bi-o-. / < fr. gabionnage]. Vezi definitia »

VĂTÁJ s. m. v. vătaf. Vezi definitia »

GHEMAVERÁJ s. n. raportul între ghemurile câștigate de cei doi jucători într-o partidă de tenis. (< engl. game average) Vezi definitia »