INSECTÁR s. n. colecție de insecte conservate și clasate într-o anumită ordine; cutia în care se păstrează. (< fr. insectarium, germ. Insectarium) Vezi definitia »

VEXILÁR s.m. (Ant.) 1. Purtător al unui vexil¹ (1) [în DN]. 2. Soldat roman care făcea parte dintr-o unitate cu vexil propriu. [Cf. lat. vexillarius, fr. vexillaire]. Vezi definitia »

PAR², -Ă, pari, -e, adj. (Despre numere întregi, puteri etc.) Divizibil cu numărul doi. – Din lat. par. Vezi definitia »

SEXAGENÁR, -Ă adj., s.m. și f. (Om) în vârstă de șaizeci de ani. [Cf. fr. sexagénaire, lat. sexagenarius]. Vezi definitia »

VOCABULÁR s. n. 1. totalitatea cuvintelor unei limbi; lexic. ♦ ~ activ = totalitatea cuvintelor folosite în mod curent de cineva; ~ pasiv = totalitatea cuvintelor specifice unei limbi pe care vorbitorii nu le utilizează decât accidental. ◊ totalitatea cuvintelor caracteristice limbii unei epoci, a unui domeniu de activitate, a unui stil, scriitor etc. 2. dicționar de proporții reduse; glosar. 3. (inform.) mulțime de simboluri cu care se pot forma cuvinte. (< fr. vocabulaire, lat. vocabularium) Vezi definitia »