LÓGOS s. n. 1. (în fil. materialistă antică) ordinea, rațiunea cosmică, ipostază a divinității; formă superioară a gândirii umane. 2. (fam.) cuvântare, discurs moralizator. (< gr., fr. logos) Vezi definitia »

GREȚÓS, -OÁSĂ, grețoși, -oase, adj. 1. Care provoacă greață; scârbos, dezgustător. 2. (Rar) Căruia i se face ușor greață. – Greață + suf. -os. Vezi definitia »

NEVRICÓS, -OÁSĂ, nevricoși, -oase, adj. (Fam.) Nervos, iritabil; isteric. – Din ngr. nevricós. Vezi definitia »

CAVERNÓS, -OÁSĂ adj. 1. Cu caverne; spongios, poros. ◊ Corpi cavernoși = formații din interiorul penisului care se umplu de sânge în timpul erecției. 2. (Despre voce) Cu un timbru gros, înfundat, înăbușit. [Cf. fr. caverneux, lat. cavernosus]. Vezi definitia »

CARTILAGINÓS, -OÁSĂ, cartilaginoși, -oase, adj. Format din cartilaje, cu cartilaje. – Din fr. cartilagineux, lat. cartilaginosus. Vezi definitia »