BINEFĂCĂTÓR, -OÁRE, binefăcători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care pricinuiește mult bine; bun, folositor. 2. S. m. și f. Persoană care face bine altora. – Din bine¹ + făcător. Vezi definitia »

ANUNCIATÓR, anunciatoare, s. n. Aparat care anunță modificări sau abateri în timpul funcționării sau utilizării unui sistem tehnic. [Pr.: -ci-a] – După fr. annonciateur. Vezi definitia »

referitor la histeresis. Vezi definitia »

OBÓR¹, oboare, s. n. 1. (Reg.) Loc (împrejmuit) unde se ține un târg de vite, de fân, de lemne; târg de vite; p. ext. piață. 2. (Pop.) Împrejmuire pentru vite; țarc, ocol, staul. ♦ Loc îngrădit în jurul casei sau în apropierea ei, parte a curții unde se țin unelte agricole, nutreț pentru vite etc. – Din bg., scr. obor. Vezi definitia »

ADULATÓR, -OÁRE, adulatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care adulează. – Fr. adulateur (lat. lit. adulator). Vezi definitia »