Definita cuvantului baladă
BALÁDĂ s.f. 1. Poezie populară medievală în versuri endecasilabice sau septenare, care se cânta și recita. ♦ Poezie epică cu subiect simplu, care relatează o întâmplare, de obicei eroică, sau o legendă; cântec bătrânesc. 2. Compoziție muzicală cu caracter narativ pentru voce sau pentru instrumente. [< fr. ballade, cf. lat. ballare – a dansa].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu baladă
SESCVITERPÉNĂ s. f. hidrocarbură naturală din clasa terpenelor, răspândită în esențele vegetale, trimer al izoprenului. (< fr. sesquiterpène) Vezi definitia »
MAHÓRCĂ s. f. 1. Plantă anuală din familia solanaceelor, cu frunze mari, bogate în nicotină și în acid citric, dar lipsite de aroma frunzelor de tutun; tutun turcesc (Nicotina rustica). 2. Tutun de calitate inferioară, fabricat din rădăcinile mahorcii (1). – Din rus., ucr. mahorka. Vezi definitia »
pârciuitúră, pârciuitúri, s.f. (reg.) pârciuială, pârciuire. Vezi definitia »
spârcuiálă, spârcuiéli, s.f. (înv.; despre o armată) spargere, împrăștiere, risipire, nimicire. Vezi definitia »
SERVÁNTĂ, servante, s. f. 1. (Livr.) Servitoare, slujnică. 2. Masă sau bufet pe care se pun tacâmurile și vasele de schimb necesare pentru servitul mesei. – Din fr. servante. Vezi definitia »