prelúcă (prelúci), s. f. – Rariște, poiană. Bg. proluka (Candrea), cf. luncă, și rut. preluka. Vezi definitia »

CLORÚRĂ s. f. sare a acidului clorhidric, combinație a clorului cu un element chimic sau cu o substanță organică; clorid. ♦ ~ de sodiu = sare de bucătărie. (< fr. chlorure) Vezi definitia »

EZERÍNĂ s. f. alcaloid foarte toxic, din semințele unei plante leguminoase; fizostigmină. (< fr. ésérine) Vezi definitia »

IÚRTĂ s. f. colibă din pâslă, din piei etc. folosită de nomazii din Asia Centrală. (< rus. iurta) Vezi definitia »

CARTOLÍNĂ s.f. (Rar) Carte poștală ilustrată. [< it. cartolina]. Vezi definitia »