SOÁȚĂ, soațe, s. f. 1. (Astăzi rar) Soție, nevastă. 2. (Înv.) Tovarășă; colaboratoare; prietenă. 3. (Înv.) Persoană, obiect, faptă asemănătoare alteia; pereche. – Lat. socia. Vezi definitia »

SIFILÍDĂ, sifilide, s. f. Erupție apărută pe piele și pe mucoase în faza a doua a sifilisului. – Din fr. syphilide. Vezi definitia »

CATÉDRĂ, catedre, s. f. 1. Pupitru sau masă specială, așezată de obicei pe o estradă, de la care vorbesc profesorii, oratorii etc. ◊ Expr. A vorbi (ca) de la catedră = a vorbi savant, livresc, afectat. 2. Post în învățământ; funcție de profesor. ♦ Unitate de bază dintr-o instituție de învățământ superior, în cadrul căreia se desfășoară activitatea didactică, metodică și de cercetare științifică în domeniul uneia sau mai multor discipline. – Din lat. cathedra. Vezi definitia »

MANIÉRĂ s.f. 1. (De obicei la pl.) Fel de a se purta în societate; comportare corectă, cuviincioasă. 2. Fel, chip, mod, procedeu. ♦ Mod specific de realizare a unui lucru, a unei opere; ansamblu de procedee și de mijloace de expresie caracteristice unui artist. 3. Afectare, artificialitate în stil. [Pron. -ni-e-. / < fr. manière, it. maniera]. Vezi definitia »

GLUCOZÍDĂ, glucozide, s. f. Nume generic pentru compușii glucozei din plante. – Din fr. glucoside. Vezi definitia »