DEMÍTE, demít, vb. III. Tranz. A scoate pe cineva dintr-o demnitate, dintr-o funcție etc.; a destitui, a concedia. – Din fr. démettre, lat. demittere. Vezi definitia »

DISCURSIVITÁTE s. f. Caracterul discursiv (1) al unei idei, fraze, expuneri etc.: însușirea unei expuneri de a fi clară, explicită, de a se întemeia pe raționament. – Discursiv + suf. -itate. Vezi definitia »

INSOLVABILITÁTE, insolvabilități, s. f. Situație în care se află un debitor ale cărui bunuri sunt de o valoare mai mică decât totalitatea obligațiilor care ar urma să fie satisfăcute cu acele bunuri. – Din fr. insolvabilité. Vezi definitia »

INSIPIDITÁTE, insipidități, s. f. (Rar) Calitatea a ceea ce este insipid. – Din fr. insipidité. Vezi definitia »

FOTOELASTICITÁTE s.f. Proprietate a unor materiale de a-și modifica indicele de refracție sub acțiunea deformațiilor elastice. [Pron. -to-e-. / cf. fr. photoélasticité]. Vezi definitia »