Definita cuvantului bel
BEL s.m. Unitate de măsură pentru intensitatea acustică, reprezentând raportul logaritmic dintre intensitatea undei sonore măsurate și intensitatea la pragul de audibilitate. [< fr. bel, cf. Bell – fizician american].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu bel
BĂDIȚÉL, bădiței, s. m. (Pop.) Bădiță. – Bădiță + suf. -el. Vezi definitia »
dedețél (dedețéi), s. m. – Anemonă (Anemona pulsatilla). – Var. dediță, dedițel. Sl. dĕdŭ „bunic”, dĕdica „bunicuț” (Spitzer, Dacor., III, 649; Candrea; Scriban), pe baza aspectului florii, cf. numele său german graues Bergmännchen. Cihac, II, 90, îl pune greșit în legătură cu dadă „doică”. – Der. dedițiu, adj. (Mold., albastru ca cerul). Vezi definitia »
UȘURÉL, -EÁ, -ÍCĂ, ușurei, -ele, adj., adv. Diminutiv al lui ușor2. – Ușor2 + suf. -el, -ea, -ică. Vezi definitia »
STEGĂRÉL, stegărele, s. n. (Pop.) Steguleț. – Din steag + suf. -ăr-el. Vezi definitia »
BORDEL agealâc, alcov, cuplărai, padoc, stabiliment, tractir. Vezi definitia »