OECOLOGÍE s. f. v. ecologie. Vezi definitia »

SOLÍE, solii, s. f. 1. Misiune, însărcinare încredințată unui sol². ◊ Expr. (Înv.) A-și da solia = a expune obiectul misiunii sale, a-și îndeplini însărcinarea de sol²; a da socoteală de misiunea avută. ♦ P. gener. Misiune, însărcinare, sarcină. ♦ Fig. Menire. 2. (Concr.) Veste, mesaj (adus de un sol²). 3. (Concr.) Grup de persoane trimise ca soli²; delegație. – sol² + suf. -ie. Vezi definitia »

GENOCÓPIE s. f. fenotip care poate fi produs de diferite gene. (< germ. Genokopie) Vezi definitia »

ERGOMETRÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu determinarea eforturilor fizice (musculare) prin măsurarea lucrului mecanic efectuat. – Din fr. ergométrie. Vezi definitia »

PIRAMIDOLOGÍE s. f. studiu științific al piramidelor (2). (< piramidă + -logie) Vezi definitia »