TRADIȚIONALÍSM s. n. Atașament (exagerat) față de tradiție; atitudine dictată de acest atașament. ♦ (În mișcarea culturală și literară) Tendință excesivă spre folclor, istorie etc., care se opune modernismului și respinge ideea de civilizație; supraevaluare a tradiției. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. traditionalisme. Vezi definitia »

ELECTRODINAMÍSM s. n. Totalitatea fenomenelor produse de un curent electric. – Din fr. électrodynamisme. Vezi definitia »

GEROMORFÍSM s. n. proces de îmbătrânire morfologică. (< fr. géromorphisme) Vezi definitia »

CRISTIANÍSM s. n. creștinism. (< fr. christianisme) Vezi definitia »

PERFECȚIONÍSM s. n. 1. Tendință de a atinge perfecțiunea. 2. (Med.) Tendință maladivă spre perfecțiune, care, ignorând, eliminând realizările parțiale, frânează orice realizare. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. perfectionnisme. Vezi definitia »