AMIÁNTĂ s. f. / amiánt s. n. silicat natural hidratat de calciu și magneziu, cu contextură fibroasă, filtrantă și ignifugă. (< fr. amiante) Vezi definitia »

ȚUGUITÚRĂ, țuguituri, s. f. Țugui. [Pr.: -gu-i-] – Țuguia + suf. -itură. Vezi definitia »

SINAGRÁMĂ s. f. problemă enigmistică constând în prezentarea unui cuvânt din care trebuie să se extragă o literă, ce urmează să fie adăugată la începutul sau sfârștiul unui sinonim al cuvântului nou format, obținându-se un cuvânt nou. (< sin/onim/ + /ana/gramă) Vezi definitia »

primblúță, primblúțe, s.f. (reg.) fiecare dintre bețișoarele așezate în formă de cruce care susțin fagurii în interiorul stupului; pulțău, pretcă. Vezi definitia »

CARÚRĂ s. f. 1. lărgime a umerilor și a spatelui cuiva. 2. formă largă și pătrată a pântecelui, a corpului etc. 3. personalitate puternică a cuiva. ◊ (fig.) calibru. (< fr. carrure) Vezi definitia »