COMINÚȚIE s. f. reducere, împărțire în mici bucăți. ◊ rupere a unui os în mici fragmente. (< fr. comminution) Vezi definitia »

CRIMINOLOGÍE s. f. știință care studiază starea, dinamica și cauzele criminalității și măsurile pentru prevenirea și combaterea ei. (< fr. criminologie) Vezi definitia »

DECOMPENSÁȚIE s.f. Decompensare. [Gen. -iei. / < fr. décompensation]. Vezi definitia »

fúrie (fúrii), s. f. – Mînie, violență. Lat. furia (XVIII). – Der. furios, adj., din fr. furieux; furibund, adj., din fr. furibond; înfuria, vb. (a mînia), pare der. modern de la furie, însă cunoaște o circulație populară destul de amplă. Vezi definitia »

TERMONASTÍE s.f. (Bot.) Mișcare de închidere sau deschidere la unele flori, provocată de variații ale temperaturii. [Gen. -iei. / cf. fr. thermonastie]. Vezi definitia »