DILATOMETRÍE s. f. capitol al fizicii care studiază metodele și procedeele de măsurare a dilatației corpurilor. (< fr. dilatométrie) Vezi definitia »

CRANIOSCOPÍE s.f. Disciplină care își propune să determine calitățile intelectuale și morale după forma craniului. V. frenologie. ♦ Examinare a craniului. [Gen. -iei. / < fr. crânioscopie, cf. gr. kranion – craniu, skopein – a privi]. Vezi definitia »

ZOOGEOGRAFÍE s. f. ramură a biogeografiei care studiază răspândirea speciilor animale pe suprafața terestră. (< fr. zoogéographie) Vezi definitia »

DECLAMÁȚIE s. f. 1. arta de a declama. 2. acțiunea de a rosti expresiv textul dramatic. ◊ (peior.) vorbire emfatică. (< fr. déclamation, lat. declamatio) Vezi definitia »

AEROTRIANGULÁȚIE s.f. Metodă de determinare a punctelor de triangulație cu ajutorul fotogramelor aeriene. [< fr. aérotriangulation]. Vezi definitia »