TECTÍTĂ s. f. material sticlos bogat în siliciu și alumină, de origine cosmică. (< fr. tectite) Vezi definitia »

PICĂTÚRĂ, picături, s. f. 1. Părticică sferică desprinsă dintr-o masă de lichid, formată prin condensarea unui gaz etc.; pic¹, strop; p. ext. cantitate mică dintr-un lichid. ◊ Loc. adv. Printre picături = din când în când, câteodată; p. ext. în timpul liber, pe apucate. Picătură cu picătură = puțin câte puțin, încetul cu încetul; până la epuizare. ◊ Expr. A semăna (cu cineva) ca două picături (de apă) = a avea exact aceeași înfățișare cu altă persoană, a fi leit. Până la ultima picătură de sânge = până la moarte, până la ultima suflare. ♦ P. gener. Cantitate neînsemnată din ceva; fărâmă. 2. (La pl.) Substanță medicamentoasă lichidă care se administrează bolnavului sub formă de picături (1). – Pica¹ + suf. -ătură. Vezi definitia »

ANERITROPOIÉZĂ s. f. neputință a măduvei oaselor de a produce eritrocite. (< fr. anerythropoïèse) Vezi definitia »

ÎNCASTELÚRĂ s.f. v. incastelură. Vezi definitia »

IMPORTÁNȚĂ s.f. Ceea ce face ca un lucru să prezinte mare interes, valoare, însemnătate. ◊ A-și da importanță = a se îngâmfa. [Cf. fr. importance, it. importanza]. Vezi definitia »