TROLEIBÚZ, troleibuze, s. n. Vehicul rutier de transport în comun, cu tracțiune electrică, asemănător cu autobuzul, prevăzut cu troleu; troleu (2). – Din fr. trolleybus. Vezi definitia »

MICROBÚZ s. n. autobuz mic, pentru un număr redus de pasageri; minibuz. (< fr. microbus) Vezi definitia »

DIFÚZ, -Ă adj. răspândit în mai multe părți, împrăștiat. ◊ lipsit de un contur clar, de o organizare riguroasă. 2. (fon.; despre sunete) caracterizat acustic printr-o concentrație redusă de energie în regiunea centrală a spectrului. (< fr. diffus, lat. diffusus) Vezi definitia »

HURDÚZ-BURDÚZ adv. (Rar) Ca un obiect care, atârnat de ceva, se bălăbănește; p. ext. legat burduf. – Onomatopee. Vezi definitia »

BURNÚZ s. n. manta de lână (albă sau neagră) cu glugă, la arabi. (< fr. burnous) Vezi definitia »