Definita cuvantului puță
PÚȚĂ, púțe, s. f. (Vulgar) 1. (În limbajul copiilor) Penis. 2. Mucos, țângău. (macedorom. și meglenorom. puță, istrorom. puțę; < produs expresiv, aparținător fam. piț-, care indică un obiect de dimensiuni reduse (cf. pipiric, pițigoi, pitic, puțin) și care, după toate probabilitățile, pare să descindă din lat. cf. praepūtium (= prepuț), sălăpūtium (= mormoloc, copil mic), care indică existența unui *pūtium (= mic), cf. de asemenea putus și pittinus, pissinus; lat. *pūtium a fost deja postulat de către P. Papahagi; celelalte explicații nu sunt suficiente: a. din cr. puca < it. pulcella, b. din pol., ceh. pica (= vulvă), c. dintr-un lat. *pupucea, d. dintr-un lat. *pubucea < pubes, e. dintr-un lat. *putea < putus, f. din lat. potta (= labie, buză) g. preindoeurop.)
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu puță
várză s. f., g.-d. art. vérzei; pl. vérze Vezi definitia »
CĂPUTĂTÚRĂ, căputături, s. f. (Înv.) Căpută (1). – Căputa + suf. -ătură. Vezi definitia »
fâlfoteálă s.f. (reg.) alergare. Vezi definitia »
AMPICILÍNĂ s. f. antibiotic cu spectru larg. (< engl. ampicillin) Vezi definitia »
ZGRĂBÚNȚĂ, zgrăbunțe, s. f. (Pop.) 1. Bubuliță, coș. 2. Grăuncior de unt, de brânză, de gheață etc. (care plutește într-un lichid). – Et. nec. Vezi definitia »