CERCUITÓR, cercuitori, s. m. Persoană care face sau pune cercuri (la butoaie). – Cercui + suf. -tor. Vezi definitia »

ACROSPÓR s.m. (Biol.) Spor dezvoltat în extremitatea unei celule de reproducere, caracteristic ciupercilor. [< fr. acrospore, cf. gr. akros – extrem, spora – sămânță]. Vezi definitia »

ARHIPĂSTÓR, arhipăstori, s. m. Arhiereu. – Din arhi- + păstor (după arhiepiscop). Vezi definitia »

vânătór s. m. pl. vânătóri Vezi definitia »

HIPNOTIZÓR, -OÁRE s. m. f. cel care hipnotizează; hipnotizator. (< fr. hypnotiseur) Vezi definitia »