PISTÓRNIC, (1) pistornice, s. n., (2) s. m. 1. S. n. Sigiliu de piatră sau de lemn cu care se imprimă pe prescuri semnul crucii și inițialele rituale. 2. S. m. (în forma pristolnic) Plantă erbacee din familia malvaceelor, cu tulpina înaltă, cu frunzele stelate și păroase și cu florile galbene, ale cărei fructe se întrebuințează ca sigiliu pentru însemnat prescurile (Abutilon theophrasti). [Var.: pristólnic s. m.] – Et. nec. Vezi definitia »

EXOFTÁLMIC, -Ă, exoftalmici, -ce, adj. (Med.; despre ochi) Bulbucat; (despre oameni) suferind de exoftalmie. – Din fr. exophtalmique. Vezi definitia »

ANTROPOGRÁFIC, -Ă, antropografici, -ce, adj. De antropografie. – Din fr. anthropographique. Vezi definitia »

XEROGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la xerografie, folosit în xerografie. [Cf. germ. xerographisch]. Vezi definitia »

OROGENÉTIC, -Ă, orogenetici, -ce, adj. Orogenic. – Din orogeneză (după genetic). Vezi definitia »