LIBELÁ vb. tr. a redacta corect un act judecătoresc. (< fr. libeller) Vezi definitia »

SEMNALÁ vb. tr. a aduce ceva la cunoștință, a anunța ceva; a scoate în evidență, a releva, a menționa. (după fr. signaler) Vezi definitia »

PULA Vezi definitia »

ÎNTÂMPLÁ, pers. 3 întấmplă, vb. I. Refl. unipers. 1. (Despre fapte, evenimente) A se petrece, a se produce, a avea loc. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. „cu” sau determinat printr-un substantiv sau un pronume în dativ, indicând persoana sau obiectul la care se referă acțiunea exprimată de verb) Ce i s-a întâmplat? Ce se întâmplă cu cartea promisă? 2. A (i) se ivi (cuiva) prilejul; a se nimeri să fie într-un anumit loc (incidental). Mi s-a întâmplat să fiu de față. – Probabil lat. *intemplare. Vezi definitia »

împielegola, impielegolez (glum.) I. v. t. a dezbrăca pe cineva la pielea goală. II. v. r. a se dezbrăca în pielea goală. Vezi definitia »