Definita cuvantului propriu
PRÓPRIU, -IE, proprii, adj. 1. Care aparține în mod exclusiv cuiva; personal. ◊ Nume (sau substantiv) propriu = nume care se dă unui lucru sau unei ființe spre a le deosebi de alte lucruri sau ființe din aceeași categorie și care se scrie cu inițială mare. 2. Caracteristic, specific. 3. Care este bun pentru...; indicat, potrivit, adecvat. 4. (Despre cuvinte, despre termeni) Care redă exact ideea ce trebuie exprimată. ◊ Expr. Propriu-zis = de fapt, la drept vorbind. ♦ (Despre sensuri) De bază, prim. – Din lat. proprius, fr. propre.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu propriu
IVÓRIU s. n. 1. fildeș. 2. dentină. (< fr. ivoire) Vezi definitia »
ACCESÓRIU, -IE, accesorii, adj. Care constituie un element secundar. ◊ (Substantivat, n.) Accesorii de îmbrăcăminte. – Fr. accessoire (lat. lit. accessorius). Vezi definitia »
ELÚVIU, eluvii, s. n. Produse ale alterării exogene a rocilor, acumulate pe loc și caracterizate prin lipsa stratificației și prin nesortarea materialului. – Din fr. éluvium. Vezi definitia »
cealapatiu, cealapatii s. m. persoană naivă / credulă. Vezi definitia »
ipopsifíu, ipopsifíi, s.m. (înv.) candidat la episcopie. Vezi definitia »