EXÓTIC, -Ă adj. aflat într-o regiune foarte depărtată (din afara Europei) și care impresionează prin aspectele neobișnuite. ◊ care provine dintr-o asemenea regiune, propriu acesteia. (< fr. exotique, lat. exoticus, gr. exotikos) Vezi definitia »

CENESTÉZIC, -Ă adj. Referitor la cenestezie. [< fr. cénesthésique]. Vezi definitia »

NACEÁLNIC, nacealnici, s. m. (Înv.) Șef al unui serviciu sau al unei instituții (civile, militare sau religioase); conducător; p. ext. comandant. – Din rus. nacealnik. Vezi definitia »

ETIMOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la etimologie; care studiază etimologia. ◊ Ortografie etimologică = ortografie în care principiile scrierii cuvintelor se bazează pe etimologia lor. [Cf. fr. étymologique, lat. etymologicus, gr. etymologikos]. Vezi definitia »

MIELÍNIC, -Ă adj. Referitor la mielină. [< fr. myélinique]. Vezi definitia »