DEMARCÁJ s. n. demarcare. ◊ (sport) plasament al unui jucător în teren astfel încât să i se poată trimite mingea. ◊ luarea unor pasaje dintr-o carte spre a le transpune în alta. (< fr. démarquage) Vezi definitia »

CIFRÁJ s.n. (Muz.) Indicații de acord, care se notează deasupra sau dedesubtul lui, des utilizate astăzi în muzica ușoară și de jaz, înlesnind citirea rapidă a partiturii. [< fr. chiffrage]. Vezi definitia »

BOMBÁJ s. n. deformare a unei plăci având o suprafață convexă. ◊ deformare prin bombare a capacelor cutiilor de conserve în urma alterării conținutului. (< fr. bombage) Vezi definitia »

AUTOGHIDÁJ s.n. Procedeu care permite unui mobil de a-și dirija el însuși mișcarea. [< fr. autoguidage]. Vezi definitia »

DETARTRÁJ s. n. detartrare. (< fr. détartrage) Vezi definitia »