CICLÁMĂ, ciclame, s. f., s. n. adj. 1. S. f. Plantă decorativă cu frunze în formă de rinichi, verzi pe o parte și purpurii pe alta, cu flori roșii sau albe (Cyclamen europaeum). – Din it. ciclamino. Cf. fr. cyclamen. Vezi definitia »

BÂJBÂIÁLĂ, bâjbâieli, s. f. Faptul de a bâjbâi. Vezi definitia »

NEORÁMĂ s. f. reprezentare interioară panoramică pe o suprafață cilindrică, cel ce privește fiind situat în centrul cilindrului. (< fr. néo- /ciné/rama) Vezi definitia »

PORTBAIONÉTĂ s. f. curea atașată la o centură, de care se leagă baioneta. (< fr. porte-baïonnette) Vezi definitia »

PRETÉXTĂ adj. togă ~ (și s. f.) = togă albă cu garnitură de purpură, pe care o purtau în vechea Romă tinerii patricieni, magistrații și preoții. (< lat. /toga/ praetexta) Vezi definitia »