MONOFÓTO s. n. monotip pentru fotoculegere. (< germ. Monophoto) Vezi definitia »

MÉZZO-TÍNTO s. n. inv. tehnică a gravurii pe metal constând în granularea plăcii cu un instrument special, astfel ca la imprimare să rezulte gradații treptate de luminozitate și nuanțe de negru, intense și catifelate. (< it. mezzo tinto) Vezi definitia »

NOVECÉNTO s.n. Denumire italiană pentru sec. XX și cultura și arta lui. [< it. novecento]. Vezi definitia »

TRECÉNTO s.n. Denumire italiană a sec. XIV, specială pentru cultura și arta italiană din acel secol. [< it. trecento]. Vezi definitia »

LARGHÉTTO adv. (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale) Într-un tempo intermediar între largo și andante. ♦ (Substantivat, n.) Compoziție sau parte dintr-o compoziție muzicală creată în acest tempo. – Cuv. it. Vezi definitia »