Definita cuvantului chestură
CHESTÚRĂ s.f. 1. Demnitatea și funcția de chestor în vechea Romă. 2. Organ polițienesc în regimul trecut, superior unui comisariat, care funcționa numai în orașele mari. ♦ Local unde era instalat acest organ. [< lat. quaestura, cf. fr. questure].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu chestură
povídlă (povídle), s. f. – (Mold.) Marmeladă. Pol. powidło (Cihac, II, 284). Vezi definitia »
povárnă2 s.f. (reg.) 1. acoperiș înclinat al colibei de la stână. 2. (în forma: poharnie) casă dărăpănată; casă mare urât clădită. Vezi definitia »
ASIMPTĂ?TĂ, asimptote, s. f. Linie (dreaptă) de care se apropie o curbă, dar pe care nu o atinge niciodată la o distan ă finită. – Fr. asymptote (<gr.). Vezi definitia »
INFRASTRUCTÚRĂ s.f. 1. Ansamblul elementelor care susțin partea principală a unei construcții, a unui drum. ♦ Parte a unei nave care se află sub corpul principal al vasului. 2. Totalitatea instalațiilor tehnice și a construcțiilor la sol necesare activității de zbor. 3. Elemente ale bazei tehnico-materiale a unei societăți (situație geografică, economică etc.). [Cf. fr. infrastructure]. Vezi definitia »
TELIGÉNĂ adj. (depre femele) care prezintă teligenie. (< fr. thélygène) Vezi definitia »