ÁNSĂ s.f. 1. Toartă de care se prinde un vas, un coș etc. 2. Fir de platină sau de nichelină în formă de laț, care servește la recoltarea sau la însămânțarea microorganismelor. 3. Formație anatomică în formă de toartă. 4. Intrând al mării, îngust și adăpostit. / < fr. anse, cf. lat. ansa]. Vezi definitia »

ORTODIAGRÁMĂ s.f. (Med.) Imagine a unui organ obținută prin ortodiagrafie; profil cardio-aortic. [Pron. -di-a-. / < fr. orthodiagramme]. Vezi definitia »

CORTICOSUPRARENÁLĂ s.f. Regiune periferică a glandei suprarenale, ai cărei hormoni acționează asupra metabolismului substanțelor organice și minerale. [După fr. cortico-surrénale]. Vezi definitia »

AMBÁZĂ s. f. parte inferioară a unui aparat topografic, cu suportul, șuruburile de calare etc. (< fr. embase) Vezi definitia »

PUPONIÉRĂ s.f. Secție de prunci într-o creșă. [Pron. -ni-e-. / < fr. pouponnière]. Vezi definitia »