SECHÉLĂ, sechele, s. f. (Mai ales la pl.) Urmă, consecință, tulburare funcțională sau organică durabilă rezultată după o boală, după o intervenție chirurgicală etc. – Din fr. séquelle. Vezi definitia »

PNEUMATÓZĂ s. f. acumulare de gaze în cavitățile naturale, în organe sau țesuturi. (< fr. pneumatose) Vezi definitia »

lójniță (lójnițe), s. f. – Leasă de nuiele, coșer pentru uscat sau afumat fructele. – Var. lozniță. Sl. ložĭnica „pat”, cf. bg., sb. ložnica „pat, culcuș”, der. din sl. ložiti „a pune” și nu (cum gîndesc Cihac și Tiktin) din sl. loza „lăstar”. Vezi definitia »

HIDRAÚLICĂ s.f. Disciplină care studiază mecanica lichidelor și aplicarea lor în tehnică. [Cf. fr. hydraulique, germ. Hydraulik < gr. hydor – apă, aulos – țeavă]. Vezi definitia »

precunoștínță, precunoștínțe, s.f. (înv.) cunoștință anticipată. Vezi definitia »