IIȘÓARĂ, iișoare, s. f. Diminutiv al lui ie. – Ie + suf. -ișoară. Vezi definitia »

POLCÚȚĂ, polcuțe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui polcă¹. – Polcă¹ + suf. -uță. Vezi definitia »

spárgă s. f. – (Trans.) Funie. Mag. sparga (Candrea; Gáldi, Dict., 159). Vezi definitia »

TÍJĂ s.f. 1. Parte a plantelor erbacee care crește de la rădăcină în sus; tulpină, pai. 2. (Tehn.) Piesă de forma unei bare, care suportă solicitări numai în lungul axei sale. [< fr. tige]. Vezi definitia »

GUAȘĂ s. f. 1. Culoare dintrâ��un amestec de pigmenți minerali cu gumĂ� arabicĂ� și miere, în picturĂ�. 2. Tablou executat în guașĂ� (1). -Din fr. Gouache Vezi definitia »