TALASOCRAȚÍE s. f. Putere întemeiată pe supremație maritimă; stăpânire asupra mărilor. – Din fr. thalassocratie. Vezi definitia »

BALNEOLOGÍE s. f. Ramură a medicinei care studiază acțiunea profilactică și curativă a apelor termale sau minerale și a nămolurilor. [Pr.: -ne-o-] – Din fr. balnéologie. Vezi definitia »

STEREOFONÍE s.f. Procedeu de înregistrare și redare a sunetului, care permite reconstituirea spațială a sursei sonore în timpul audiției. [Gen. -iei. / < fr. stéréophonie]. Vezi definitia »

ECOGRAFÍE² s. f. studiul evoluției mediului înconjurător. (< fr. écographie) Vezi definitia »

PIROMANÍE s.f. Tulburare psihică manifestată prin înclinarea de a pune foc, de a distruge prin foc, de a provoca incendii. [Gen. -iei. / < fr. pyromanie, cf. gr. pyr – foc, mania – nebunie]. Vezi definitia »